Buna, azi vom discuta despre alunecari de teren.
Ce sunt alunecarile de teren:
Alunecările de teren reprezintă deplasări ale versanţilor dealurilor. Ele se pot produce
de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, prăbuşiri
ale unor grote, eroziuni puternice, cutremur de pământ), sau chiar ca urmare a unor
activităţi umane.
Care sunt semnele alunecării de teren:
Fisuri (crăpături) pe pământ, pe asfalt, în pereţii clădirilor, copaci înclinaţi, stâlpi şi
garduri strămutate din loc, dispariţia bruscă a apei din fântâni şi izvoare, scârţâitul
elementelor de construcţie ale caselor, starea alarmată a păsărilor şi a animalelor.
Ce faci în caz de alunecare de teren:
Ieşi imediat din casă pe un teren drept. Înştiinţează şi vecinii, ajută pe cei ce au
nevoie. Apelează la serviciile specializate (poliţie, pompieri, ambulanţă). Ia măsuri pentru
securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale.
Urmăriţi la radio sau TV buletinele meteo şi avertismentele care anunţă precipitaţii
abundente sau extinse pe perioade de mai multe zile.
Fiţi pregătit de evacuare, asigurându-vă din timp un loc de refugiu.
Evacuaţi locuinţa dacă autorităţile locale vă impun sau dacă consideraţi necesar.
Fiţi în alertă când rafale scurte şi intense de ploaie urmează după ploi masive sau
vreme umedă, deoarece acestea măresc riscul alunecării de teren.
Fiţi atent la orice sunet neobişnuit care ar putea indica pământ în mişcare, precum
copaci rupându-se sau pietre care se ciocnesc. Un mic torent de noroi care curge sau cade
poate preceda alunecări de teren mai mari. Noroiul în mişcare poate aluneca rapid şi uneori
fără avertizare. Puteţi auzi o bubuitura slabă care creşte în volum, pe măsură ce se apropie
terenul deplasat.
Dacă sunteţi lângă un râu sau canal, fiţi atent la creşterea sau scăderea subită a
debitului apei şi la schimbarea aspectului apei din limpede în tulbure. Asemenea modificări
bruşte pot indica activităţi de deplasare a terenului în susul apei. Fiţi pregătit să acţionaţi
rapid.
Fiţi atent mai ales când sunteţi la volanul unei maşini. Movilele de pământ aflate de-a
lungul şoselelor sunt primele susceptibile alunecărilor de teren. Observaţi pavajul distrus,
noroiul, pietrele căzute şi alte indicii ale unor posibile alunecări de teren.
Ce faceţi după o alunecare de teren:
Staţi departe de zona afectata. Poate exista pericolul altor alunecări.
Verificaţi dacă există persoane rănite sau blocate lângă terenul deplasat, dar fără să
pătrundeţi în zona afectata. Îndrumaţi salvatorii spre aceste locaţii.
Ajutaţi vecinii care ar putea avea nevoie de asistenţă specială – familii numeroase,
copii, batrâni şi persoane cu dizabilităţi.
Ascultaţi la radio şi TV ultimele buletine informative.
Alunecările de teren pot fi însoţite de alte pericole precum avarierea reţelelor
electrice, de apă, gaz sau de canalizare şi blocarea unor străzi şi căi ferate: căutaţi şi
anunţaţi autorităţilor abilitate dacă există reţele de utilităţi avariate. Anunţând potenţialele
pericole, utilităţile respective vor fi întrerupte cat de repede posibil, prevenind alte dezastre
şi stricăciuni.
Apelaţi la expertiza specialiştilor în construcţii pentru o evaluare completă a stării
imobilelor afectate de alunecările de teren.
Fiţi atent la inundaţii, care pot apărea după alunecari de teren. Inundaţiile uneori
urmează alunecările de teren, ambele calamităţi putând fi provocate de aceleaşi cauze.
Cereţi sfatul unui expert pentru evaluarea riscului alunecărilor de teren sau aplicarea
unor tehnici corective, pentru a reduce riscul alunecărilor de teren. Un profesionist vă poate
informa asupra celor mai bune metode de a preveni sau reduce riscul alunecărilor de teren,
fără a da naştere la pericole viitoare.
Nu construiti nimic fără autorizatiile necesare, mai ales în zonele cunoscute ca fiind
predispuse la alunecarile de teren.
Gata pe azi, continuam maine.
Se afișează postările cu eticheta dezastre naturale. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dezastre naturale. Afișați toate postările
sâmbătă, 17 august 2013
Cutremure 2
Hei, azi vom continua cu partea a 2-a din cutremure.
CE TREBUIE SĂ FACI IMEDIAT DUPĂ CUTREMUR:
· nu părăsi imediat locul în care te afli;
· circula încălţat;
· închide instalaţia de gaze şi electricitate;
· nu folosi foc deschis;
· dacă s-a declanşat un incendiu încearcă să-l stingi;
· anunţă serviciile speciale de intervenţie;
· acordă primul ajutor celor afectaţi;
· calmează persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii;
· după seism, părăseşte cu calm clădirea, fără a lua lucrurile inutile, verifică mai
întâi scara şi drumul de ieşire;
· dă prioritate celor răniţi, copiilor, bătrânilor si femeilor;
· ajută echipele specializate de intervenţie, respectând dispoziţiile acestora.
Cum te pregăteşti acasă pentru cutremur:
Discută cu familia despre cutremur şi stabileşte un loc de întâlnire după cutremur, în
aer liber şi nu departe de casă. Caută locul cel mai sigur din locuinţă: colţurile interioare ale
pereţilor de rezistenţă, golurile de sub uşi, locurile de sub scheletul clădirii, mesele,
paturile. Instruieşte copiii să se ascundă în aceste locuri. Verifică tavanele, acoperişul,
coşurile, reţeaua electrică, ţevile de gaze. Ancorează mobila grea, dulapurile cu cărţi, în aşa
fel ca în caz de cădere să nu blocheze ieşirea. Paturile din dormitoare trebuie să se afle
departe de ferestre, oglinzi, poliţe cu cărţi. Ţine la îndemână trusa de prim – ajutor. Dacă
cumperi regulat medicamente, pregăteşte rezerve. Pregăteşte un radio cu baterii, lanterna,
chibrituri. Pune actele şi obiectele de preţ într-o geantă la îndemână.
Cum te pregăteşti la serviciu pentru cutremur:
Repartizează obligaţiile astfel ca toţi să ştie ce să facă ca să nu-i încurce pe alţii. Ţine
clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările. Verifică uşile, să se deschidă uşor şi
repede. Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştii să le
utilizezi. Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecţie şi atunci când te afli în altă locaţie (în
concediu, la spectacole, în vizită).
Ce trebuie făcut după cutremur:
Când cutremurul s-a terminat, probabil vei depista în jurul tău distrugeri şi sinistraţi.
Ajută la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor răniţi. Nu mişca răniţii grav dacă nu sunt
în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar, până la acordarea de ajutor medical calificat.
Participă la evacuarea sinistraţilor de sub dărâmături.
Informează poliţia despre posibile infracţiuni, persoane care răspândesc zvonuri. Nu
încurca activitatea profesioniştilor. Nu bea apa din rezervoarele deschise până ce nu sunt
controlate. La verificarea clădirilor foloseşte o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un
taburet.
Ce faci dacă ai fost blocat de cutremur:
Dacă ai fost surprins sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă, fi calm,
acordă prim ajutor celor răniţi. Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, care vor
concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane
blocate, este să baţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţii incintei,
iar dacă ai stabilit contactul verbal, să furnizezi informaţiile cerute şi să ceri prim ajutor. La
evacuare dă prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi ascultă recomandările
salvatorilor. Acordă-ţi primul ajutor, respiră uşor şi regulat, pregăteşte-te mintal pentru
foame şi sete. Mişcă-te atent, ca să nu produci noi prăbuşiri. Orientează-te după mişcarea
aerului. Trecând printr-un loc îngust, relaxează muşchii, lipeşte coatele de şolduri, împinge
cu picioarele. Dacă cutremurul te-a acoperit cu pământ, încearcă să te întorci pe burtă, ca să
uşurezi presiunea pe torace şi pe abdomen. Masează-ţi mâinile şi picioarele pentru a
menţine circulaţia sângelui.
Cum scoţi o victimă de sub dărâmături:
Înainte de toate, ia contact cu el. Dacă este posibil, aprovizionează-l cu apă,
medicamente, până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri. Pentru a-l scoate, scoate cu
atenţie piatră cu piatră, ori sapă o trecere. Cel mai bine este de făcut o spărtură. Pentru
aceasta nu alege locul unde s-au adunat pietre, pentru că ele pot să se răstoarne şi să
îngreuneze lucrul. Întăreşte spărtura cu stinghii, grinzi, bare. În drum spre sinistrat ia tot ce
poate împiedica scoaterea lui. Mai întâi se înlătură dărâmăturile mari, apoi cele mici.
Sinistratului mai întâi i se eliberează capul şi partea de sus a corpului, apoi picioarele.
Am terminat pentru azi maine vom vorbi despre alunecari de teren.
CE TREBUIE SĂ FACI IMEDIAT DUPĂ CUTREMUR:
· nu părăsi imediat locul în care te afli;
· circula încălţat;
· închide instalaţia de gaze şi electricitate;
· nu folosi foc deschis;
· dacă s-a declanşat un incendiu încearcă să-l stingi;
· anunţă serviciile speciale de intervenţie;
· acordă primul ajutor celor afectaţi;
· calmează persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii;
· după seism, părăseşte cu calm clădirea, fără a lua lucrurile inutile, verifică mai
întâi scara şi drumul de ieşire;
· dă prioritate celor răniţi, copiilor, bătrânilor si femeilor;
· ajută echipele specializate de intervenţie, respectând dispoziţiile acestora.
Cum te pregăteşti acasă pentru cutremur:
Discută cu familia despre cutremur şi stabileşte un loc de întâlnire după cutremur, în
aer liber şi nu departe de casă. Caută locul cel mai sigur din locuinţă: colţurile interioare ale
pereţilor de rezistenţă, golurile de sub uşi, locurile de sub scheletul clădirii, mesele,
paturile. Instruieşte copiii să se ascundă în aceste locuri. Verifică tavanele, acoperişul,
coşurile, reţeaua electrică, ţevile de gaze. Ancorează mobila grea, dulapurile cu cărţi, în aşa
fel ca în caz de cădere să nu blocheze ieşirea. Paturile din dormitoare trebuie să se afle
departe de ferestre, oglinzi, poliţe cu cărţi. Ţine la îndemână trusa de prim – ajutor. Dacă
cumperi regulat medicamente, pregăteşte rezerve. Pregăteşte un radio cu baterii, lanterna,
chibrituri. Pune actele şi obiectele de preţ într-o geantă la îndemână.
Cum te pregăteşti la serviciu pentru cutremur:
Repartizează obligaţiile astfel ca toţi să ştie ce să facă ca să nu-i încurce pe alţii. Ţine
clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările. Verifică uşile, să se deschidă uşor şi
repede. Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştii să le
utilizezi. Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecţie şi atunci când te afli în altă locaţie (în
concediu, la spectacole, în vizită).
Ce trebuie făcut după cutremur:
Când cutremurul s-a terminat, probabil vei depista în jurul tău distrugeri şi sinistraţi.
Ajută la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor răniţi. Nu mişca răniţii grav dacă nu sunt
în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar, până la acordarea de ajutor medical calificat.
Participă la evacuarea sinistraţilor de sub dărâmături.
Informează poliţia despre posibile infracţiuni, persoane care răspândesc zvonuri. Nu
încurca activitatea profesioniştilor. Nu bea apa din rezervoarele deschise până ce nu sunt
controlate. La verificarea clădirilor foloseşte o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un
taburet.
Ce faci dacă ai fost blocat de cutremur:
Dacă ai fost surprins sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă, fi calm,
acordă prim ajutor celor răniţi. Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, care vor
concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane
blocate, este să baţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţii incintei,
iar dacă ai stabilit contactul verbal, să furnizezi informaţiile cerute şi să ceri prim ajutor. La
evacuare dă prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi ascultă recomandările
salvatorilor. Acordă-ţi primul ajutor, respiră uşor şi regulat, pregăteşte-te mintal pentru
foame şi sete. Mişcă-te atent, ca să nu produci noi prăbuşiri. Orientează-te după mişcarea
aerului. Trecând printr-un loc îngust, relaxează muşchii, lipeşte coatele de şolduri, împinge
cu picioarele. Dacă cutremurul te-a acoperit cu pământ, încearcă să te întorci pe burtă, ca să
uşurezi presiunea pe torace şi pe abdomen. Masează-ţi mâinile şi picioarele pentru a
menţine circulaţia sângelui.
Cum scoţi o victimă de sub dărâmături:
Înainte de toate, ia contact cu el. Dacă este posibil, aprovizionează-l cu apă,
medicamente, până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri. Pentru a-l scoate, scoate cu
atenţie piatră cu piatră, ori sapă o trecere. Cel mai bine este de făcut o spărtură. Pentru
aceasta nu alege locul unde s-au adunat pietre, pentru că ele pot să se răstoarne şi să
îngreuneze lucrul. Întăreşte spărtura cu stinghii, grinzi, bare. În drum spre sinistrat ia tot ce
poate împiedica scoaterea lui. Mai întâi se înlătură dărâmăturile mari, apoi cele mici.
Sinistratului mai întâi i se eliberează capul şi partea de sus a corpului, apoi picioarele.
Am terminat pentru azi maine vom vorbi despre alunecari de teren.
vineri, 16 august 2013
Dezastre Naturale
Hei azi vom lua tot ce am vorbit pana acum de la capat,adica vom vorbi mai amanuntit.
CE ESTE UN DEZASTRU?
Este evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii.
În fiecare deceniu, dezastrele provoacă moartea a mii de oameni şi lasă alte câteva milioane fără locuinţă.
În ultimii 30 de ani, pierderile economice provocate de dezastrele naturale s-autriplat.
Colaborarea permanentă în cadrul comunităţii poate contribui la reducerea impactului dezastrelor. Copiii joacă un rol important în acest caz, prin:
- participarea la activităţile şcolare privind comportamentul în caz de dezastre, alături de întreaga comunitate;
- învăţarea membrilor familiei despre înseamnătatea pericolele naturale şi prin punerea în aplicare a măsurilor de prevenire;
- ajutarea la stabilirea unei reale şi de lungă durată „culturi a prevenirii”, prin acţiune şio nouă atitudine.
Aceasta înseamnă că atunci când devin adulţi, ei vor înţelege pe deplin fenomenele naturale, efectele acţiunilor umane şi consecinţele unui management defectuos asupra mediului, precum şi nevoia de promovare a unui nou tip de dezvoltare în armonie cu natura.
Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce drastic în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să cunoască anumite lucruri.
În categoria dezastrelor naturale sunt cuprinse cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile şi epizootiile.
Atat pentru azi,dar maine vom continua cu cutremurele partea a-2-a.
În cele ce urmează, vă prezentăm câteva reguli generale de comportament la dezastre.
CE ESTE UN DEZASTRU?
Este evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii.
În fiecare deceniu, dezastrele provoacă moartea a mii de oameni şi lasă alte câteva milioane fără locuinţă.
În ultimii 30 de ani, pierderile economice provocate de dezastrele naturale s-autriplat.
Colaborarea permanentă în cadrul comunităţii poate contribui la reducerea impactului dezastrelor. Copiii joacă un rol important în acest caz, prin:
- participarea la activităţile şcolare privind comportamentul în caz de dezastre, alături de întreaga comunitate;
- învăţarea membrilor familiei despre înseamnătatea pericolele naturale şi prin punerea în aplicare a măsurilor de prevenire;
- ajutarea la stabilirea unei reale şi de lungă durată „culturi a prevenirii”, prin acţiune şio nouă atitudine.
Aceasta înseamnă că atunci când devin adulţi, ei vor înţelege pe deplin fenomenele naturale, efectele acţiunilor umane şi consecinţele unui management defectuos asupra mediului, precum şi nevoia de promovare a unui nou tip de dezvoltare în armonie cu natura.
Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce drastic în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să cunoască anumite lucruri.
În categoria dezastrelor naturale sunt cuprinse cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile şi epizootiile.
Atat pentru azi,dar maine vom continua cu cutremurele partea a-2-a.
În cele ce urmează, vă prezentăm câteva reguli generale de comportament la dezastre.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)